O sa fug. Orasul miroase a zambila, a dat coltul ierbii, magnoliul e in standby, nu mai am niciun motiv sa stau. Vreau sa manii Timpul si sa sfintesc Soarele. Oricum, afla ca Soarele nu s-a avut nicicand pe bune cu Timpul. Curgerea Lui ne-a tinut mereu departe, la ani lumina, de Astru.

Plec fara sa-mi iau bagaje. Doar cu ce am pe mine o sa-mi incalec caii, o sa-mi stabilesc cuplul ideal la 4000 de rotatii pe minut. O sa-i dau blana pe Bucuresti-Pitesti, o sa mestec in mamaliga pe Valea Oltului si-o sa tensionez prima oara pedala de frana abia pe la Cisnadie. Acolo ma asteapta cafeaua din gradina de la Apfelhaus si-un ciobanesc mioritic, jandarmul prispei, sa-l smotocesc. Nu-mi pregatiti asternuturile, azi vreau sa dorm trantit sub mar. Iar cand ma trezesc sa ma urc in varful lui, acolo unde e semnal, si sa va sun. Voi sa fiti in meetingurile voastre plicticoase din carcerele patrate cu plasma, proiector si flipchart, eu sa va va dau strategiile peste cap: ‘’Bai, puscariasilor, a inmugurit marul. Asa, de capul lui. Anul asta ati uitat sa-l briefuiti!’’ Dupa mintea voastra marul ar trebui sa aiba fluorescente doar pe crengile orientate catre Soseaua Principala, este total antibusiness sa cheltuim resurse si pentru cracile din spate care oricum nu aduna GRP-uri fiind aplecate catre fatada pensiunii.

Hai, pa, tre’ sa inchid, mi-a venit supa de pui la ceaun. Rup o brandusa din gradina si o invart in palma cum faceti voi cu memory stick-ul cand CEO-ul stramba din nas la Powerpoint-urile voastre de 80 de slide-uri la care ati muncit atatea zile si atatea nopti incat n-ati avut timp sa vedeti ca a inflorit salcamul de sub fereastra. Sunt in treapta a patra deja si serpuiesc lenes prin padure, scot bass-ul si-l las pe Leonard Cohen sa-mi ingane ‘’Alexandra Leaving’’. Vreo trei raze de soare insinuate printre crengi imi vaneaza irisii, fac balet pe sosea, alerg mai mult pe contrasens ca nu cumva sa strivesc sub roti umbra copacilor care se tolaneste pe banda mea.

Merg linistit, cu ochii inchisi, pe contrasens pentru ca stiu sigur ca voi n-aveti cum sa apareti de dupa curba stransa. Voi sunteti acolo si va luptati cu boala. Eu iubesc fugind. De aia-i fuga sanatoasa.

Primul album solo al lui Smiley se lanseaza vesel si destept. Moga a copt un manunchi de spoturi de promovare, testimoniale spuse de proletari din tv si ingineri din showbiz.

Brief: ”Iti alegi piesa preferata de pe album, o despici oral si ii lasi o urare lui Smiley.”

Vedeti mai jos marturia mea. Iar restul ( Ilie Nastase, Gheorghe, Buzdugan, Capatos, Moisescu etc…), pe tarlaua de youtube My Band.

Albumul? Justin, watch ur sexy back! Smiley se apropie cel mai bine de trendul Timberlake. Dar cu destula autoironie incat sa nu devina jenant. De cumparat.

Soferitele mele preferate se aflau pana acum in spatele volanaselor de pe Matizuri.Pe cat de discrete, pe atat de fashnetze. Corecte - la fara zece si la si zece,cochete cat trebuie, modeste mai putin decat trebuie.

Azi m-am dat prin oras. Le-am cautat la stopuri, pe scurtaturi, la instersectii, unde ele stiau cel mai bine sa-si asepte ordinea la prioritate. Nu mai erau acolo, impachetate in cutiuta aia de cadouri echipata cu motoras de masina de cusut.Fetele mele au coborat din Matiz. Si va fac acum in ciuda cu bunul lor simt din Fabia. Ca sa stiti de la cine aveti de invatat.

Viorel Ilisoi scrie azi in Cotidianul un reportaj rece, deloc patetic si, totusi, emotionant despre ”cel mai iubit dintre fotografi”.

Petrica Pavel era un optimist. In spital, numai el nu credea ca va muri. Chiar si-a comandat, in ultimele zile, un obiectiv Nikon si l-a platit anticipat. 45 de milioane. Obiectivul a ajuns la magazin a doua zi dupa moartea lui.

Petrica era antonimul paparazzo-ului. Ramane singurul fotograf care intai zambea intru incuviintare si abia apoi declansa scanteia Nikon-ului sau. L-am cunoscut cu totii. Putini l-am condus la mormant.

Habar n-ai sa o mai saruti. Tu nu-ti dai seama ca de luni de zile doar ii umezesti varful buzelor, in timp ce cu un ochi te uiti la ceas, iar cu celalalt iti cauti pe noptiera cheile de la masina? Ai uitat cum e sa-i tii obrajii calzi in palma rece, sa-ti treci degetele ca un pieptene prin parul ei scarmanat dupa somn si sa o tragi violent la pieptul tau, intai sa geama scurt de durere, iar apoi sa-ti multumeasca icnit pentru placere. “Mi-era sete de tine. Dormi acum! Te trezesc eu!’’. Abia aici urmeaza scena in care trebuie sa tragi usa dupa tine.

Dimineata, cand pleci, tu nu o mai lasi sa doarma o ora. Pur si simplu, trantesti usa si o uiti inauntru. Ca un .xls de importanta capitala, pe care in loc sa-l tragi in bara, il inchizi miseleste.

Ai inceput sa urasti SMS-urile. Si telefoanele la ore fixe. Si buzz-urile de pe mess. Si mail-urile goale. Ai descoperit existenta monosilabica. ‘’Miau!’’ e acum ‘”Da!’’. Ping-pong-ul cu mesaje de sub masa din meeting l-ai inlocuit cu un reply din templates: ‘’Sedinta’’. Va traiti departarea diurna intre ‘’brb’’, ‘’tesuneucandtermin’’ si ‘’haipacaepolitie’’.

Dar tie iti place de ‘’eul cel nou’’. Nu mai chinui serverele Google, incepandu-ti ziua cu mize mici. Razi de vechea ta versiune, cel care tasta in casuta de search ‘’statusuri pentru ea’’. Si te umfli precum un curcan cand iti amintesti cat ai evoluat. Acum citesti despre Kosovo pe Newsweek si cand nu intelegi background-ul fugi repede pana pe Wikipedia. Oricum, era penibil sa-i dedici zilnici statusuri unei singure persoane.

Esti mandru, insa, de relatia ta. Ai inceput-o dintr-o nebunie, ea niciodata nu trebuia sa fie a ta, ai crescut-o cu zambete si, in sfarsit, ai adus-o, rational, la maturitate. N-ai fost niciodata amantul perfect, dar esti cel mai bun organizer din lista de oferte. Stii ca florile se ofera pe 14, pe 1 si pe 8. Ai invatat ca sambata dimineata se aduce o tava la pat, duminica e frumos s-o plimbi de mana in Herastrau, concediul de vara se face pe sezlong, in Creta, si cel putin o data pe an e bine sa zburati pentru un weekend la Paris. O data pe luna e bine sa-i rabzi terapia prin shopping, carandu-i spasit sacosele prin mall. Cand vii din delegatie sau team building e mereu deschisa o benzinarie pe Valea Oltului, poti varia cadourile : ursuleti de plus, un set cu doua canute cu inimioare, trufe sau ciocolatele Merci.

Pentru tine linistea e sinonimul fericirii. Si ma mira un singur lucru. Pana acum nu te-a oprit nimeni pe strada sa te traga de maneca. ‘’Pssst! Va grabiti undeva? Ia vedeti, n-ati uitat ceva pe drum?’’

Daca Bacovia ar fi fost contemporan cu My Chemical Romance, s-ar fi bagat sa scrie Manifestul Emokizilor?

…pentru a te intoarce la Emotie. ”Tatal si fiica”, animatia lui Michael Dudok de Wit, a primit Oscarul in 2000. Dar nu laurii ma fac sa ti-o recomand.

Compusa din tuse simple, povestea se sfarseste inecandu-te in lacrimi. E drama pe care trebuie ca a trait-o Chuck Palahniuk. Scriitorul a inceput lucrul la romanul ”Cantec de leagan” dupa ce asasinul propriului tata a fost condamnat la moarte. Iar Palahniuk a acceptat pedeapsa capitala cu o singura conditie: sa fie martor la scena in care ucigasul parintelui isi ispaseste fapta.

Povestea am gasit-o la Bogdan Nicolai.

Poza dintr-un spital bucurestean. Inca o dovada ca romanul continua cearta cu sapunul. Mai bine murim cu el de gat - numai sa fie si o funie prin preajma - decat sa-l intrebuintam in scopul initial.

Batalia continua! Romanii vor da in judecata sapunul. Sunt in stare sa mearga cu procesul pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Fabrica de Amagire a concediat ieri inca trei mii de angajati. Dupa Craciunul cu cele mai scazute vanzari din istoria companiei, sezonul de Valentine’s Day a adus cu el dezastrul. Confruntandu-se cu serioase probleme de cash flow, Consiliul de Administratie a decis sa-i trimita acasa pe ultimii amploaiati ai liniilor de productie. Angajatii departamentului de marketing intrevad solutia salvatoare cu ocazia campaniei de vanzari dinaintea Pastelui, insa analistii pietei financiare sunt sceptici.

Inimioarele de plus zac in rafturile hipermarketurilor. Nimeni nu se mai atinge de ele. Prabusirea vanzarilor era previzibila. Tocmai de aceea directorul de strategie a propus anul acesta renuntarea la clasicele broderii de pe inimi. E primul an in care s-a renuntat la ‘’I Love You’’, cusut cu fir alb in plus. S-a trecut la un mesaj mult mai personal, considerat a avea efectul unui silver bullet pentru core target: ‘’UR THE 1 I L.O.V.E.’’, brodat cu un fir de doua ori mai gros, pe auriu. Bullshit! Prostii nu mai cumpara.

Papusile Oana Z, kinky pana mai ieri, au ramas pe stoc, cu tot cu upgrade-ul lor de Valentine’s, editia speciala ‘’only 4 lovers’’, Oana Z & PP – ii iei pe amandoi si-o platesti doar pe ea. Compilatia momentului, ‘’Duete de Dragobete pentru cele mai fidele fete’’, a vandut in luna februarie in reteaua Diverta mai putine unitati chiar si decat comeback discul surioarelor de la Bambi. Asta in conditiile in care C.D.-ul continea un feturing Cristina Rus cu Timbaland, un duet de exceptie Marcel Pavel & Beyonce, imaginea de pe coperta era o fotografie cu Andra si Maruta si, atentie, atasat albumului primeai gratuit un prezervativ mov ( culoare sezonului, ce naiba!) cu aroma de scortisoara, care intr-un studiu al departamentului de research a reiesit a fi ‘’the ultimate taste’’ in randul generatiei ym.

Aproape 95 la suta din clientii Fast Moving Consumer Goods au cerut stornarea facturilor pentru livrarile facute de catre Fabrica de Amagire. Pacat ca s-a ales praful de noutatea sezonului, asa numitul ‘’Cuplu de ingerasi sarutandu-se’’. O idee geniala a Head Of Design-ului, care nascocise ca in momentul sarutului ingerului sa i se aprinda ledurile rosii din buze, iar ingeritzei sa ii zboare un stol de fluturi prin stomac. Cumparatorii au primit cu durere-n cot si pana si margarina cu gust special pentru indragostiti. Baietii de la creatie ii gasisera un slogan chiar simpatic. ‘’Buna ca iubita ta. De uns pe paine.’’

In urma cutremurului din FMGC, actiunile Fabricii de Amagire au inregistrat la bursa o scadere de 200 la suta in doar doua saptamani. In ziua de 14 februarie, la inchiderea tranzactiilor, se asteapta ca actiunile corporatiei sa ajunga la cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani, ceea ce ar putea conduce la un adevarat crah bursier.

Inca se cauta vinovatii. Surse din cadrul Fabricii de Amagire precizeaza ca Valentine’s Day ar fi murit in biroul departamentului de marketing. Prognozele au fost bune, bugetele au fost bine calculate, strategic nu a gresit nimeni. Iubirea se vinde la pachet cu amagirea. Doar ca unul dintre executivii de la marketing a mutat in bulk fara sa deschida un email primit la finele anului trecut. ‘’Studii recente releva ca singuratatea e boala secolului.’’

…cand toata lumea aspira la iPhone, tu sa iti iei un Blackberry.

Nu doar asa, de drag de a te mictiona impotriva alizeului. Motivatia e mai adanca si tine de absolutul self esteem-ului. Ce-i mai placut-egoist pe lumea asta decat sa ai ocazia sa parchezi un Aston Martin intr-un showroom Porsche?